Usl. Picatura care umple repede paharul

Domnului Ponta i s-a umplut paharul, iar cine a pus ultima pictura trebuie pedepsit. Cu toate ca ultima picatura ar fi avut loc in pahar daca era si prima picatura, altfel zis daca nu erau altele. De altele nu stiu. Seamana a pretext de cearta....
Daca PNL refuza sa-l demita pe SRS, protocolul nu mai exista. Iar PSD va cauta alta majoritate parlamentara. Dar daca deja a cautat-o si deja a gasit-o, putem sa ne gândim, la fel, ca picatura SRS este un pretext.

Tensiunile dintre liderii USL

Am comentat un articol pe Blogul Contelui de Saint German, un loc unde in ultima vreme gasesc unele dintre cele mai interesante puncte de vedere despre realitatile politice de actualitate. Vazand ca a fost apreciat, il impartasesc si cu dv, cititorii mei.

Daca binomul (Basescu, Ponta) are la baza incercarile fiecaruia de a il avea la mana pe celalalt, din evolutiile din ultima saptamana intuiesc – sau poate mai mult sper – ca binomul (Antonescu, Ponta) e construit intr-o alta cheie. Am vazut replici taioase intre Antonescu si Ponta, chiar amenintari, mai ales in aceasta saptamana. Am vazut lcalm mocnit la amandoi si suficient orgoliu la fiecare. In ciuda acestor lucruri evidente, am vazut si ca fiecare il are intr-un fel la suflet pe celalalt. Bun, stim ca de cealalta parte si “nasul” este in sufletul multora. Corect si asta, insa in sufletul nasului “imbatranit in rele”, nu e nimeni. Relatia “nasului” cu finii nu e reciproca, de aici si slabiciunea ei. Cat despre sufletul “nasului”…Legenda spune ca l-a pierdut undeva pe drum.De aceea cred ca daca Ponta si Antonescu vor reusi sa depaseasca acest moment, planuit si intretinut parca profesionist, atunci fundamentul pe care au cladit relatia politica si personala ii va face sa iasa mai caliti. Daca vor fi suficient de intelepti sa castige timp si vor spune adevarul “fara anestezie” atat intre ei cat si celor care asteapta de la ei atat de mult, vor iesi amandoi mai puternici si in castig din toata aceasta incercare. Si sper ca si noi.
 

Numirea procurorilor la marile parchete

Dl. Ponta ca Ministru al Justitiei nu a colaborator cu PNL atunci când a numit direct acei procurori la conducerea marilor parchete. Printre acestia a aparut si numele Laurei Kovesi (LK). Multă lume se întreabă cum a fost posibil asa ceva. Iar dl. Dragnea incearca sa ne lamureasca, spunand ca asa şi trebuia, pt. ca aceste numiri nu sunt politice.

PSD şi PNL aveau in comun la acel moment o alianţă de guvernare, o istorie recentă de lupta cu Băsescu şi regimul sau şi un discurs anticoruptie hotărât. Trageau împreună şi la caruta depolitizarii Justitiei romanesti. Şi in acest context totusi dl Ponta a numit-o pe LK la DNA fără sa colaboreze cu aliaţi din PNL. Pentru ca numirea ei şi a celorlalti nu e una politica, susţine dl. Dragnea.

Sa o luam pe rand. Ce variante de colaborare existau ? Si cat de (putin) politica este chestiunea desemnarii? Un procuror anume, numit pe o functie anume, reprezinta o componenta importanta in intregul proces, dar nu e procesul insusi. Pana la numele efectiv desemnat sunt multe alte puncte de decizie, care puteau fi lucrate si agreate impreuna de dl. Ponta cu aliatii sai. Sau, chiar si mai general, cu toti cei pe care ii respecta.

• In primul rând, procedura asumata in sine. Numiri directe vs. concurs deschis.  Despre incarcatura politica a acestei alegeri procedurale nu incape urma de indoiala, multe energii politice fiind consumate de catre fiecare tabara anterior, ba chiar si de unele institutii ale Statului, inca din timpul preluarii mandatului de ministru de catre Mona Pivniceru.
• Concursul direct poate avea si el variante: castigator conform procedurii, si Ministul Justitiei ia rezultatul ca atare. Sau, in cealalta varianta, se obtine o lista scurta (2-3 persoane) pentru fiecare post, iar Ministrul Justitiei alege o singura persoana - deci isi asuma - cum s-a intamplat si la ultimile propuneri ale fostului ministru Monei Pivniceru. E aceasta noua optiune, una politica? Este.
• Consultarile/ negocierile cu celelalte parti implicate legal in numire (CSM, Presedintie). Optiunea de a se face sau nu este, la fel, una politica. Ambele optiuni au beneficii si dezavantaje, iar conditionalitati legale stricte nu avem in materie. Care este mai buna, atata vreme cat nu avem formule precise de evaluare? Raspunsul este desigur unul politic.

Toate aceste aspecte arata cat de multe chestiuni politice sunt inerent implicate in numirea procurorilor de la marile parchete. Conform argumentului <<colaboram doar daca este vorba despre politica>> ar fi fost suficient spatiu de colaborare politica intre aliati. Fara nume, fara proceduri cu dedicatie, doar decizii politice.  Domnul Dragnea nu le ia in seama, dupa cum reiese din interviul aparut ieri. 

In afara acestor variante de colaborare, mai este si chestiunea numirilor propriu-zise. Unde se ajunge prea abrupt si prea adesea in mai toate interventiile publice: cutare este potrivit, cutare este nepotrivit. De-a lungul anilor PSD si PNL - USL fara exceptie - au fost in razboi total cu Basescu si cu sistemul patronat de catre dumnealui. Multi au crezut astfel. Loviturile primite de USL si de noi toti - nenumarate. Parchetul a arestat listele electorale de la Referendumul de demitere al Presedintelui, DNA a anchetat selectiv si a ascultat pe toate lumea, a oferit pe surse stenograme, unele cu detalii din viata privata a celor care nu cadeau la pace cu sistemul sau indrazneau sa il provoace. La Referendum au crescut nejustificat si intr-o masura fara precedent cererile de mandate de ascultare. LK si Daniel Morar (DM) au fost si in fapt dar si explicit identificati de catre USL drept figuri importante ale sistemului basist, ale clicii sale. Nu a existat pana la momentul ultimelor alegeri parlamentare o singura declaratie pozitiva a USL la adresa LK. Ea a fost tot timpul asimilata dusmanului politic. Si chiar daca prin reformulare "dusmanul" devine "adversar", el ramane la fel de politic ca si inainte. Po-li-tic.

Sa admitem totusi ca numirea efectiva a magistratului X -X oarecare - chiar si la limita, nu este una in mod necesar politica.  Atunci cand insa il numim in inalta demnitate pe Boc - magistrat roman cunoscut -, pe Udrea - jurist de renume - , pe Zegrean sau Aspazia, pe Morar sau pe Kovesi, lucrurile stau cu totul altfel: politic la patrat Mai mult. Numirea doamnei Kovesi in functia de Procuror Sef al DNA, facuta de catre orice guvern - fie el Boc, fie el MRU, fie el Ponta I - ar fi fost considerata una politica. A fost politica chiar si numirea initiala, cea facuta de Monica Macovei, pe vremea cand alianta DA ne cerea sa ne luptam cu totii anti-coruptie, necrutator. Si atunci? Nu este desemnarea Laurei Kovesi una politica pentru guvernul Ponta II? Ba da. Ea este cu mult mai politica cu cat este o decizie vitala pentru alianta de guvernare. Si cum altfel se iau deciziile politice de catre USL, decat prin colaborare cu aliatii. Domnul Dragnea insa aceste lucruri nu le-a observat.

Nu le-a observat nici seful sau de partid si nici alti cativa colegi de-ai lor. Ceata de pe ochii lor este cu atat mai neasteptata si ingrijoratoare cu cat decizia de a o propunepe LK in fuctia de sef DNA seamana izbitor de mult cu o capitulare, cu un pact cu dusmanul, cu un sfarsit al luptei. Iar lupta la al carei sfarsit pare ca s-a ajuns, era chiar scopul declarat al USL. Ca este rezultatul avantajos sau nu, ca intentiile sunt bune, ca s-a facut cu demnitate, astea sunt o alta discutie, foarte politica si ea. Insa aliatii in astfel de chestiuni se consulta. Nu o fac in putine cazuri si istoria le consemneaza ca atare. Nu o fac atunci cand rup aliantele. Nu o fac cand intorc armele. 

Si totusi. Si totusi Ministrul Justitiei s-a consultat, a colaborat in chestiunea numirilor recente cu cineva. Si nu cu unul, ci cu foarte multi.

• A colaborat cu dl Dragnea. Dovada e chiar declaratia sa, care vorbeste la plural ca "nu ne-am consultat", adica noi, adica si dumnealui.In calitate de ce, de vice-premier sau de coleg de partid a fost consultat dl Dragnea? Daca functia de vicepremier are a face cu numirea procurorilor cel mult cat are cea de parlamentar, cu cea de sef a Senatului, cea de coleg de partid ne duce iar de unde am plecat, la politica adica.
• A colaborat cu "partenerii europeni" ai Romaniei domnul Ponta. Povestea lor si a influentei acestora, a relatiei cu dl Baroso, a pactului de coabitare cu acesta (ca sa fim ironici), a atitudinii USL si a liderilor referitoare la interventiile  trecute  ale partenerilor europeni in politica interna a Romaniei, e o poveste lunga si complicata. Si mai este intr-un fel povestea implicarii europene: atat de politica. Sa te consulti cu partenerii europeni este admis, cu partenerii romani insa nu - argumentatie subtire, de pastrat aparentele.
• A colaborat cu CSM. CSM este o veriga importanta pe fluxul numirilor, are un rol legal determinant. Nu si l-a exercitat inca, o va face insa in curand: va da aviz consultativ. Deci va urma, iar consultarea lor de catre ministrul Justitiei inainte de desemnare este optionala. Ministrul Justitiei decide daca o face sau nu. E o decizie evident politica, chiar daca vizeaza numai si numai succesul final al desemnarii sau interesul national.
• A colaborat cu Presedintele. Ca si in cazul colaborarii cu CSM anterior desemnarii, decizia de a colabora cu Presedintele si a te consulta cu acesta este una politica. Nu este o cerinta legala, nu este obligatorie. Predecesoarea titulara a aceluiasi portofoliu ministerial nu a facut-o, nu si-a validat nici macar procedura  cu Presedintele, ce sa mai vorbim de numele desemnate. Nu s-a auzit amenintator clinchetul amenintator de catuse la adresa doamnei Pivniceru, cum ca nu ar fi indeplinit vreo lege, stim ca domnul Presedinte ar fi vegheat la respectarea legii fara sa ezite daca avea cel mai mic pretext. Consultarea cu Presedintele nu este obligatorie, iar optiunea de a NU o face NU exclude interesul national si nici buna intentie. Doamna Pivniceru a ales sa nu o faca. Dumneaei era ministru sustinut de PNL, era privita unanim ca bun profesionist, magistrat de cariera, care s-a tinut pe cat posibil departe de politic in deciziile sale.Cu toate astea optiunea ei a fost una politica. Dl Ponta, spre deosebire de dna Pivniceru s-a consultat cu Presedintele, a negociat cu el. Foarte politic.

Si-atunci, ce ramane din argumentul numirilor nepolitice, ca motiv al lipsei de colaborare intre aliati. Si cat de indreptatiti am fi sa clamam tradarea? 

Acum doua saptamani, la momentul preluarii interimatului Ministerului Justitiei, dl Ponta a folosit episodul cand Pilat din Pont s-a spalat pe maini, ca metafora a lipsei de implicare/ actiune in chestiunea numirii sefilor de mari parchete. A fost o comparatie nereusita, nu avea nimic de a face Pilat cu dl Ponta, decat asemanarea de nume Ponta - Pont. Contextul ales a fost insa bun. Caci nu pericolul identificarii cu Pilat il pandeste pe dl Ponta, ci cu un alt personaj, din acelasi episod biblic.

Acorduri dulci

Sunt câteva fapte si declaraţii făcute in ultima vreme care par a se lega într-un mod mai putin anticipat.
* V Ponta spune ca numirea unui candidat la funcţia de şef la DNA sau Procuror General, numire  care risca sa fie respinsă de CSM sau Preşedinte, deci fără un acord prealabil din partea celor 3 actori legali, este cel putin un lucru ireaponsabil
* Mona Pivniceru asa a facut cele 2 numiri, respinse de CSM si Presedinte: fără acorduri lor.
* Imediat dupa anunţarea demisiei din f de ministru al justitiei, Preşedinte făcea o declaratie despre cât de ireaponsabila si cat de dezastruasa a fost dna Ministru.

Sa nu ne grăbim insa cu concluzii simplificatoare. Din dorinţa de a găsi argumente care sa ii justifice un nou acord cu Presedintele, domnul Prim Ministru devine neglijent si lasă urme. Ar părea ca îmbrăţişează tot mai multe opinii ale lui TB. Obiectivul este insa  mare, iar  micile scăpari sunt justificate: un nou acord. Deci nu o simpla numire, sau o combinatie de numiri pe toate funcţiile aflate in joc, ci o înţelegere complexă, cu condiţionari multiple, gen "si nu o schimbi 2 ani", asta cred ca e marea miza.
Al doilea acord, deci. Băsescu si clica lui rad de noi toti in hohote. Va avea deja la vedere mai multe acorduri cu Ponta decât are Antonescu. Semnate, stampilate. Dacă le înregistrează si la tribunal, vorba ceea, am putea vorbi chiar de o alianţă noua pe scena politica romaneasca. Sa ii zicem Uniunea Social Populară.
Atunci cand au format USL, celor de la PNL le-a scăpat un singur lucru, si anume sa le ceara partenerilor din PSD exclusivitate la alianţe. Acum începe sa fie tot mai tarziu

CSM - alegerea noii conduceri

CSM isi alege conducerea astazi.
Presedintele T. Basescu participa si el la aceasta sedinta, pt a apara Justitia reformata si independenta ei cam subtirica pe o iarna ca asta.
Candidatii nu au fost cunoscuti, pana astazi. Acest lucru denota o lipsa de transparenta in procedura de alegere a noii conduceri.

Updates:

• 14:20 Candidatii care apar pe site CSM sunt:
• Procuror Oana Andrea SCHMIDT-HAINEALA. Iata proiectul sau. Este varianta vehiculata de mai demult, favorita Presedintelui, pentru care este chiar dispus sa dezgroape securea razboiului. Nu va fi cazul ;) Proiectul managerial se va baza pe cele "mai bune practici recomandate de expertii europeni si internationali". Cele mai bune practici  deja au devenit izvor de drept, vor inlocui legile, insa nu vor putea face "minuni". Mai mult decat evident!
• Judecator Mircea ARON. Iata si proiectul sau. Este "cealalta varianta", o candidatura a unui judecator - de la ICCJ. "Un batran atat de simplu dupa vorba dupa port".
• 14:00 Fosta conducere si-a prezentat Raportul de activitate

Trivia:
* Interesant este ca in Raportul de activitate al fostei conduceri, in incheiere, se foloseste un citat din Robert Frost, acelasi pe care Adrian Nastase il invoca in postarea din 31 decembrie 2012 de pe propriul blog:

„Cel mai bun mod de a iesi dintr-o situatie este să o parcurgi” - Frost R.

* Autorul raportului de activitate, asa cum apare in Word, este ... Monica Prejmereanu. Hmmm...
* Autorul proiectului Oanei Haineala, asa cum apare in Word, este ... Monalisa Lisita. Hmmm...

Lichelul este apelat cu talent

Articolul de astazi din Catavencii scris de Doru Buscu este dureros de reusit.
Eu nu am citit un altul mai reusit in tot acest an zbuciumat. Pur si simplu mi-a inghetat zambetul, pe masura ce il citeam.
In jurnalism e greu sa scrii ceva care sa reziste prea mult in timp. Articolul acesta insa va ramane.

Planul lui Basescu - Planul A

Inca de acum o saptamana si jumatate Bogdan Chireac anticipa un plan al Presedintelui pentru a prelungi convocarea noului Parlament si desemnarea noului Prim Ministru pana dupa Craciun. In opinia jurnalistului, perioada dintre Craciun si Anul Nou este vizata de Presedinte pentru a anunta refuzul desemnarii lui Victor Ponta pentru a forma Guvernul.
Luni a aparut deja stirea ca Presedintia Romaniei a informat deja UE ca Traian Basescu va utiliza la maxim termenul constitutional de convocare a noului Parlament - 20 zile. Deja se incearca marea cu degetul, testand nivelul de toleranta al romanilor, prin anuntarea partenerilor europeni ca numirea unui nou PM va mai dura.
Planul enuntat de jurnalist pare acum unul tot mai probabil.

Alegeri parlamentare - concluzii si mirari

Noi iar ne-am numarat. Stim cati suntem. Stim cati isi doresc o Romanie normala, o Romanie a bunului simt. As zice si puternica. Si am confirmat ca nu suntem nici putini si nici dezbinati.
Sunt totusi mirat de un lucru. Unde sunt cei 9 milioane care nu au iesit la vot, la referendum, cand Presedinte Basescu le-a cerut sa nu valideze "lovitura de stat"? 9 milioane zicea ca sunt. Dar unde sunt acum, era un moment bun sa se arate? Ghici ghicitoarea mea...
Daca tot veni vorba, sa fie acest rezultat suficient pentru a determina plecarea cuiva? Desigur, pot intelege, nu maine sa plece. Dar vine o vreme, vorba cantecului, cand calul trebuie dezhamat, domnule (era sa zic chestor).

Pana una alta putem adulmeca dulcele miros al libertatii:
Manu chao - Libertad

O zi din viata noastra: 9 Decembrie

Tic!-Tac!
Tic!-Tac!
Tic!-Tac!
In mai putin de o saptamana vom avea din nou puterea in mainile noastre. Puterea de a decide pentru noi si pentru copii nostri. Si pentru cei care nu mai sunt dintr-ai nostri, care au iubit aceasta tara si ne-au transmis din dragostea lor si noua, la vremea cuvenita. Si ne-au cerut sa nu uitam cate sacrificii s-au facut pentru noi cei de astazi. Pe 9 Decembrie noi, cetatenii romani, vom avea puterea in mainile noastre, pentru o zi intreaga. O zi cat pentru o mie!
Putem sa folosim sau nu aceasta putere. O decizie rationala ar fi sa o facem. Insa oricare va fi decizia noastra, ziua aceasta va trece, iar odata cu ea si puterea pe care am avut-o. Ne vom face auziti in legislativul Romaniei doar in masura in care am desemnat pe cineva cat mai pe gustul nostru, si onest, si respectabil, si capabil dar si cu dragoste de oameni. Insa sa gasesti pe cineva cu asemenea calitati nu e lucru usor. E nevoie de efort din partea cat mai multor cetateni. Iar efortul la momentul alegerilor ineamna participarea fiecaruia la vot. Cu temele facute, se subintelege, si asta in felul personal al fiecaruia, pentru ca tocmai diversitatea de "retete" proprii maresc sansele unei desemnari de succes:
* evaluarea candidatilor,
* evaluarea programelor,
* evaluarea familiilor lor (partidelor),
* decizia personala.
* Apoi votul propriu-zis.

Trebuie sa judecam apoi utilitatea votului fiecaruia, in functie de cine a castigat mandatul din colegiu? Nu asta e important. Lucruri cu adevarat importante in opinia mea sunt:
* Felul si masura in care s-a mobilizat comunitatea (colegiul)
* Ca evaluarile individuale, liber exprimate, evident subiective, contribuie la desemnarea unui reprezentant in legislativul tarii
* Cat de mult se permite ca grupuri minoritare sa decida in numele intregii comunitati, prin inactivarea intr-un fel sau altul a cat mai multi dintre cei cu opinii diferite de a lor.
* cat de mult se simte cetateanul partas la decizia de grup
* cat de mult creste de la un ciclu electoral la altul increderea cetatenilor nostri in sistemul de vot, in forma de desemnare a reprezentantilor in legislativ (prin vot egal, universal etc) si cat de mult loc se lasa numeroaselor solutii ne-democratice.

Daca acel vot pare prea mic, el reprezinta in realitate maximul posibil pt fiecare cetatean roman, conform legilor in vigoare. Nu e cat 100 de voturi, nici macar cat cinci. Dar nu e nici zero. Da, acel zero, considerat a fi "element neutru fata de adunare". Care zero este de altfel singurul numar care nu influenteaza rezultatul unei adunari.

Iata-i si pe cativa actori americani faimosi, cum indeamna lumea la vot in America lui 2008, intr-un videoclip de promovare a votului in SUA

Alegerile din SUA au luat sfarsit. Unde ramasesem?

SUA si-au ales presedintele pentru un nou mandat la Casa Alba. Exercitiul democratic este unul exemplar. Exemplare sunt si reactiile invingatorului si a celui invins. Lucrurile acolo arata ca si cum lumea nu s-ar termina astazi si ar lua-o de la capat. Sentimentul de continuitate este persistent acum si s-ar fi pastrat si daca se schimba cu totul partidul la putere. 

Ce putem invata noi din asta? Ma gandesc la reactiile romanesti din trecut de genul "jos labele" de pe sistemul informatic al contabilizarii votului, de contestatiile nesfarsite de dupa inchiderea sectiilor de vot, de toate spalarile de rufe in piata publica. E clar ca jucam in alta liga. 

America este insa cine este, iar alegerilor lor sunt importante nu doar in interior, ci in toata lumea. Dar si invers, multe sunt lucrurile din lume care ar fi putut influenta daca nu rezultatul, macar atmosfera acestui exercitiu exemplar de democratie din America. Insa, stim deja, America este cine este. Si tocma de aceea atmosfera acestor alegeri nu a avut de suferit prea mult, iar aici intuim forta SUA de a negocia si a influenta cursul unor evenimente externe ce pareau inevitabile acum cateva luni.

Asa ca poporul american a hotarat. A facut-o in liniste. Obama ramane asadar la Casa Alba pe durata unui al doilea mandat de Presedinte. 

Acum ultimele artificii s-au stins in spatele Statuii Libertatii. Intreaga lume se trezeste, e o dimineata rece si plina de ceata. O noua zi ne asteapta. 

Deci, unde ramasesem? Iran? Grecia? Coreea de Nord? UE?

Dar chiar! Ca aproape uitasem: Basescu? Poate vorbi de-acum?

Baroso si Antonescu, referendumul si amestecul in politica interna a Romaniei

Baroso a venit in 2007 in Parlamentul Romaniei, unde pe 6 septembrie a avut loc, exact cu aceasta ocazie, o sedinta a camerelor reunite. Baroso a avut tinut un discurs in fata parlamentarilor si apoi a raspuns unor intrebari ale acestora. Printre altele a fost o intrebare care ii punea fata in fata pe doi protagonisti ai unui eveniment recent din istoria noastra: Baroso si Antonescu. Iar subiectul de atunci si de acum a fost referendumul.
Antonescu a inceput cu o intrebare referitoare la rolul Parlamentelor nationale in viitoarea arhitectura europeana.  Dupa ce i-a sugerat discret ca poate nu a inteles bine ceea ce el a exprimat mai tehnic, Baroso i-a raspuns ca parlamentele nationale vor avea un rol accentuat in viitor. Privit din prezent acest raspuns este cel putin interesant.
A doua intrebare a lui Antonescu declanseaza un raspuns cu motivatii devastatoare pentru prestatia recenta a oficialului european.

[Crin Antonescu]
"am dori să ştim care este părerea dumneavoastră în legătură cu oportunitatea organizării unui eventual referendum pe teme politice interne, în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European"

[Jose Manuel Durao Barroso]

" A doua întrebare referitoare la referendum, vă daţi seama, înţelegeţi că nu pot să comentez. Este o chestiune internă, de politică internă a României, dumneavoastră trebuie să decideţi. Eu am experienţă destulă ca să ştiu că nu trebuie să mă amestec, nu trebuie să mă bag în asta şi de aceea nu comentez."

Sursa: Camera Deputatilor

Interesant e cat de mica este lumea si cum, peste fix 5 ani, Baroso nu numai ca a comentat chestiuni de politica interna ale Romaniei, dar a intervenit, a exercitat presiuni asupra Guvernului national si impus o conduita anume tuturor celor implicati in desfasurarea referendumului de demitere a Presedintelui Romaniei, din iulie 2012. Este evident ca toate acestea depaseau cu mult atributiile si mandatul sau. Si dezvaluiau o fractura intre principiile si conduita asumate in 2007 si faptele sale din 2012. Cum experienta lui Baroso nu poate fi pusa nicidecum la indoiala, valabila si atunci si acum, singura mea explicatie pentru acest comportament al domnului Baroso este un interes de ordin superior, cel de grup - Partidul Popularilor Europeni.

Iar lui C. Antonescu destinul i-a rezervat o intalnire de acomodare, cu 5 ani mai inainte, cu unul dintre cei care avea sa dea peste cap nu numai calculele sale,  dar care au rasturnat si vointa suverana a poporului roman.

Arbitrii jucatori de la CCR

In hotararea Curtii Constitutionale citita ieri in Parlament (vezi [1]) , se spune ca rezultatul referendumului depinde de indeplinirea cumulativa a doua conditii:
  c1-valabilitatea. Un numar minim de cetateni trebuie sa participe la referendum - acel cvorum de participare
  c2-aprobarea. Propunerea de demitere a Presedintelui sa aiba peste 50% din voturile valabil exprimate.
Referitor la [c1], bazandu-se pe documentele primite de la BEC, Curtea concluzioneaza ca "[nu s-au inregistrat] incalcari sau incidente de natura sa conduca la indeplinirea sau neindeplinirea cvorumului de prezenta la vot".
Hai sa vedem. Indemnul lui Traian Basescu (TB), cetatean oarecare al Romaniei, adresat tuturor cetatenilor tarii, prin intermediul mass-media, de a nu se prezenta la vot, nu a fost "de natura sa conduca la neindeplinirea cvorumului de prezenta la vot"? Ba da. Daca acest indemn ar fi fost lansat de oricare alt cetatean, ar fi putut fi considerat de aceeasi "natura". Cu atat mai mult trebuie luat in seama de catre Curte acest indemn, cu cat autorul lui este chiar personajul principal al propunerii de demitere.
Totusi Curtea nu l-a luat in seama. Am putea crede ca ar fi facut-o, daca BEC ar fi "inregistrat" aceste incidente. Si totusi le-a "inregistrat" cineva. In contestatiile si cererile prealabile formulate inclusiv de Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, care au constituit obiectul altei hotarari a Curtii (vezi[2]), s-a semnalat si ca indemnul lui TB a fost "de natura" sa duca la NE-indeplinirea cvorumului de participare. Si pentru ca prin [2] s-au respins toate contestatiile, e limpede ca si aceasta cu indemnul lui TB a fost cel putin citita, avuta in vedere, ca altfel nu imi inchipui cum ar fi putut sa respinga ceva fara o minima lectura. Chiar daca atunci Curtea a respins toate contestatiile, nu a respins si afirmatia logica cf careia indemnul lui TB a diminuat participarea la vot si deci a  fost "de natura" a influenta neindeplinirea cvorumului.
In ultima hotarare, prin care valideaza constitutional desfasurarea referendumului - vezi [1] - Curtea da o importanta deosebita argumentului ca nu au existat incidente sau faptelor de natura a influenta cvorumul. Asta se poate observa din situarea pe acelasi nivel cu alt argument care este decisiv pt stabilirea atat a valabilitatii cat si a gradului de aprobare; este vorba despre prezentarea numarului de votanti de pe listele permanente si a celor care au aprobat sau respins propunerea de suspendare, impreuna cu procentele calculate de BEC. Asadar inexistenta incidentelor de natura a conduce la ne-indeplinirea cvorumului ocupa un loc central in argumentatia Curtii.
Cand argumentul decisiv pt hotaratea de invalidare a referendumului este neindeplinirea cvorumului de participare stabilit, iar Curtea sustine ca acesta neindeplinire de cvorum  nu a fost influentata de fapte sau incidente, cel putin celor de aceeasi "natura" cu mine ne apare limpede ca aceasta Curte a tras la cantar, a ignorat evidente, a evitat anularea referendumului si implicit repetarea lui, a evitat punerea in discutie a ne-aplicarii conditiei de cvorum de participare care ar fi condus automat la validarea rezultatului referendumului si astfel la demiterea lui TB. Prin toate astea Curtea si-a demonstrat slugarnicia  fata de TB si fata de sustinatorii lui, devenind parte a acestui conflict constitutional, abandonand rolul de arbitru impartial. Toate acestea trebuie platite de cei vinovati. In plus hotararile au nevoie de un arbitru impartial, fie el si strain.
Felul in care au actionat toate aceste slugi ale lui TB, chiar daca au reusit sa il re-aduca pe TB la Cotoceni, au mai reusit ceva: mi-au intarit convingerea ca TB trebui demis
-----
[1] - Hotararea CC nr 6, din 21-08-2012, publicata in MO 616, Partea I, din 27-08-2012
[2] - Hotararea CC nr 3, din 02-08-2012, publicata in MO 546, Partea I, din 03-08-2012

CCR a decis

In Romania democratia a fost reinstaurata.

Care democratie? Pai Democratia,  cea cu demos (popor) + kratos (putere).

Care popor? In niciun caz nu poate fi banuit poporul roman de acest triumf democratic - votul de la referendum a fost elocvent. Si-atunci, care e acel popor? Sigur unul mai bun si mai intelept intr-ale treburilor de stat. Sa fie cel american?

Noi am decis deja: sa plece!

Ma intreb ca multi alti romani ce ii determina pe procurori sa declanseze o operatiune de o astfel de amploare in Romania, in materie de vot si de exprimare a acestui drept. Cine invoca argumentul numarului de reclamatii trece cu vederea alte procese electorale mult mai puternic contestate, prin prisma numarului de reclamatii. Parchetul pare a se concentra pe sesizari, pe sesizarile de vot multiplu, ignorand drepturile care li se incalca oamenilor anchetati, interogati. Este ca si cum ai vrea sa iti verifici banuiala de pneumonie prin supraexpunerea  la radiatii nocive in timpul unor radiografii nechibzuit recomandate - vrei sa faci bine, sa afli binele, insa actionand cu mijloace care fac mai mult rau.

Insa dincolo de explicatiile posibile, pe care le putem cauta - e un demers intelectual util - un lucru este cert. Aceste anchete au loc in aceste zile, azi, acest lucru se intampla. Iar daca se intampla, inseamna ca cei care l-au declansat au nevoie de el. Si daca este nevoie de el, inseamna ca este util.

• Efectul din perceptia publica. Prin declansarea unui proces amplu de investigare a unor suspiciuni de frauda, se creaza impresia unui fenomen de anvergura de frauda din realitate. Celor care sunt pentru demitere li se taie din elanul revolutionar si din sentimentul de masa compacta luptand pentru aceeasi cauza, prin delegitimarea rezultatului. 
• Efectul asupra potentialilor votanti din viitor, e evident. Votezi? Esti suspect. Sau: votul tau nu conteaza. 
• Efectul asupra deciziei CCR. In primul rand ca CCR a fost informata despre mersul anchetei la ultima intalnire in plen de saptamana trecuta. E un semn ca tinta probabila este Curtea si deciziile sale. In al doilea rand Curtii i se ofera un pretext ca sa considere mai putin ampla diferenta de vot care ii este defavorabila lui Traian Basescu.
• Efectul asupra strainatatii. Fara efect. Strainii deja sunt sub efectul anestezicului aplicat de mesajele trimise de tabara Basescu prin intermediul mass-media si a unor prieteni interesa(n)ti din cateva  institutii serioase europene si transatlantice. 

Una peste alta, daca este nevoie de astfel de actiuni ajutatoare pentru presedintele suspendat, inseamna ca fara ele Traian Basescu ar fi mai neajutorat in fata lumii si a Curtii. Si tot e bine, pentru astfel inteleg ca mai este o sansa ca maine Curtea sa ignore astfel de "argumente" si sa il vada pe suspendat asa cum este el de fapt: dispretuitor al optiuniii romanilor, ba chiar si al exprimarii prin vot, nesprijinit de lege si neiubit de propriul popor. 

Eu si foarte multi romani asemeni mie stim ce vrem. Si stim de data asta si cati suntem - ne-am numarat la vot. 

Ajunge deci ! Sa plece, nu il mai vrem. Am spus-o clar si raspicat de data asta. Si daca va fi cazul, o vom mai spune, cat de clar si de raspicat este nevoie.

Schimbari de rezultat

Se insista pe ideea ca actualizarea  listelor ar reprezenta o schimbare a rezultatului referendumului, dupa terminarea  acestuia. Ultima care a spus acest lucru a fost doamna Monica Macovei, in emisiunea Melaniei Medeleanu de duminica. Sa o luam pe rand:

(1) Rezultatul referendumului.
In cifre reci (unii ar zice fierbinti), rezultatul referendumului de demitere a Presedintelui arata astfel:
8.459.053  - alegatori care s-au prezentat la urne
7.403.836  - voturi valabil exprimate pt DA (pentru demitere)
   943.375  - voturi valabil exprimate pt NU (impotriva demiterii)
   111.842  - voturi nule

(2) Schimbarea rezultatului
Nu am auzit pe nimeni ca ar vrea sa schimbe vreunul din numerele de mai sus. Acestea raman neschimbate.

(3) Dupa terminarea lui
Procesul de votare s-a incheiat, dar rezultatul trebuie sa fie validat. Deci suntem in plina desfasurare a procesului de demitere a Presedintelui, acesta inca nu s-a terminat. Orice se face acum este bun pt viitor dar posibil si pt prezentul proces.
In plus, CCR a cerut datele actualizate de pe listele electorale permanente. Nu inseamna in mod obligatoriu ca Guvernul trebuie sa opereze modificari ale acestora, ci ca trebuie sa ofere CCR informatii actualizate despre diferite tipuri de cetateni care au o situatie diferita fata de cea presupusa de prezenta pe listele electorale centrale.
Deci inca nu s-a terminat nimic, iar orice demers onest facut pentru adevar ar trebui intampinat cu bunavointa.

Asadar argumentatia doamnei Macovei si a celorlalte purtatoare de mesaj prezidential este mai mult deact subtire.

Trasul pe banda

Episodul cremarii la Parchet a ministrilor Dobre si Rus nu cred ca are explicatii prea complicate. Adica:
exista dosar --> se obtin mandate de ascultare --> se trage pe banda --> stenograme --> presa.
Implicarea unui parlamentar era necesara, pt ca prin corespondenta Parchetului cu Parlamentul se obtine o acoperire a darii in presa a convorbirilor.
Cat despre continutul stenogramelor, echipa campanie a Presedintelui demis si-a trimis mesajele pe care le avea de transmis. Iar asta s-a produs fie cu complicitatea celor ascultati, fie prin selectia pt presa, fie prin procesarea suplimentara a continutului. Mesajele importante sunt:

• schimbarea listelor este o infractiune sanctionata cu puscaria
• schimbarea listelor are premize absurde
• presedintele suspendat vorbeste cu legea in mana
• presedintele suspendat are dreptate
• suntem cu ochii/urechile pe voi toti
• crima organizata este cea care vrea demiterea Presedintelui
• USL este o retea de crima organizata
• Puscaria pt toti, fara deosebire de nivel

E ceva toxic in aceste stenograme. Suntem deci in fata unei intoxicari. Avand in vedere ca nu isi asuma nimeni aceste stenograme (parchetul, cei implicati) si ca Parchetul nu a inceput o actiune de verificare a acestei scurgeri de informatii, cred ca noi are trebui sa ignoram aceste texte.

Cantecul CCR

Astazi BEC va publica rezultatele finale ale referendumului de demitere a Presedintelui. Curtea Constitutionala va fi si ea informata si va hotara daca este un rezultat valid sau nu. Ca si la validarea rezultatului alegerilor prezidentiale,cand in fata unor suspiciuni de furt curtea a decis istet sa ... se numere voturile nule in cateva zile si apoi a concluzionat ca votul a fost corect, probabil si acum va decide fara sa ii tresara niciun muschi pe fata ca referendumul este invalid. Bineinteles ca vor anexa si niste calcule inteligente, cu fractii si partea intreaga, dar nicio lacrima nu le va aparea in coltul ochiului (ochelarilor). Tot Parlamentul saracul va trebui sa isi asume rezolvarea acestei situatii care pare fara iesire.
Pana una alta incepe festivalul ce-ce-re. Sa dansam cu totii in ritm de ce-ce-re:  Watch "Gusttavo Lima e Você - Balada Boa (Tche tche rere) Ao Vivo" on YouTube

Oare suntem noua milioane?

Intr-un discurs in care cere romanilor de pretutindeni sa vina la vot si sa voteze fara ura, fara sete de razbunare,  din dragoste pentru tara, fara frica, cu sufletul curat, Crin Antonescu ne intreaba pe toti cei care privesc cu speranta catre viitorul Romaniei: Oare suntem noua milioane?

Demiterea Presedintelui

Protestele din iarna lui 2012 au scos la iveala o Romanie nemultumita profund de conducatorii ei si de evolutia societatii noastre.
Numitorul comun a fost dorinta oamenilor de a avea un moment de socoteala cu primii doi oameni din stat. Daca in problema Boc li s-a dat in cele din urma satisfactie celor multi, in ceea ce-l priveste pe Basescu lucrurile erau din start mai complicate. Pe acesta nu-l putea da jos decat poporul, iar ceasul socotelilor era fixat dupa mai bine de doi ani - demisia stim ca nu e printre obiceiurile sale.
Lupta fulgeratoare data de parlamentari la inceputul lunii iulie a schimbat datele problemei. O succesiune de pasi rapizi, calculati ai parlamentarilor romani il aduc pe Basescu mai repede decat si-ar fi imaginat acesta in fata poporului.
Privit din aceasta perspectiva, ceasul socotelilor, asteptat tocmai din iarna, a venit. Intre popor si Presedinte nu mai exista obstacole si nici porti ferecate. Se pot privi in ochi, se pot atinge.
Jocul seductiei pe care Basescu il desfasoara acum nu e unul slab. L-a mai jucat, iar victimele nu au fost putine. Variantele lui castigatoare sunt doua:
(1) invalidarea referendumului de demitere
(2) validarea si majoritatea optiunii NU pt demitere
Varianta pierzatoare pentru el este una singura:
(3) validarea si majoritatea optiunii DA pt demitere
Asa ca orice actiune a fiecarui cetatean aflat pe listele electorale este semnificativa:
-daca nu voteaza deloc, contribuie la invalidarea referendumului. E cea mai mare sansa pe care poate miza Basescu
-daca voteaza NU, contribuie la validarea referendumului, dar in favoarea lui Basescu
- daca voteaza DA, contribuie la validarea referendumului, dar in defavoarea lui Basescu
Raniti, amenintati si speriati de acest Presedinte care a avut totul de la noi, ne vom lasa sedusi din nou? Sau vom aplica lovitura decisiva scoaterii din jocul politic romanesc a lui Basescu, care pana acum nu a facut cunostinta cu podeaua?

Aveam o tara scumpa si mandra/ Aveam si iarasi vom avea

Maghiarii, prin politica pasilor marunti si consecventi, de cativa ani buni incoace, revendica, nici mai mult nici mai putin, teritorii romanesti.
Ceea ce s-a intamplat in aceste zile la Odorheiul Secuiesc (vezi aici si aici ) este o palma rusinoasa peste botul acelor romani care au scarpinat intre coarne organizatiile unguresti, pentru a castiga vremelnice puteri pentru sine sau gastile lor. Si este o provocare pe care nu ar trebui sa o toleram. Nu avem legi pentru asta, sau e vorba de niste voturi?

Nu e un moment minunat pentru Romania, din multe si dureroase puncte de vedere. Dar asta nu inseamna ca vom tace sau ca vom sta ascunsi, nepasatori si cu mana in san, daca vreo organizatie isteata isi bate joc de noi, in propria noastra tara.
Este evident ca gluma se ingroasa. Asa ca nu trebuie decat sa ne improspatam cu totii memoria, sa privim adanc in sufletele noastre si sa ascultam strigatul vitejilor nostri bunici, strabunici, stra-strabunici si al tuturor acelor romani adevarati si simpli care s-au luptat pentru pamantul lor strabun. Si care ni l-au lasat mostenire noua. Nu sunt cuvinte mari si ne dam seama de asta daca ne gandim numai la cati au murit.